Sofia Ovejan transformă și transpune teme clasice precum peisajul sau natura statică în complicate compoziții în care gracilitatea grafismelor se alătură zonelor pronunțat decorative, toate acestea fiind deseori intersectate de trasee aurii ale căror ”articulări” circulare tridimensionale reprezintă marca recognoscibilă a artistei în creațiile sale recente.
Sofia Ovejan se dezvăluie drept o artistă al cărei carpe diem conține note diverse care oscilează între meditații existențialiste și atitudini de factură romantică ce imprimă compozițiilor o aură rezervată, solemnă, prețioasă – accentuată de prezența aurului ca element cromatic.
Rapelul la arta clasicilor se manifestă scenografic prin deschideri de spații către planuri profunde, prin inserții de zone decorative de tip șah ce amintesc de pavimentele picturilor lui Vermeer, dar și prin sintetica descriere a naturii cu trimiteri la austeritatea Romantismului german. De altfel, compozițiile Sofiei Ovejan se remarcă prin dominanța componentei metafizice, propunând un alt tip de redare a naturii – acela de subiect de contemplare. Prezențele umane din pictura Sofiei Ovejan sunt mereu aceleași: trupuri feminine fără cap – zeițe contemporane ale fecundității – devenite și ele marca personală a artistei care invită publicul la o privire introspectivă, atașată atmosferei austere a compozițiilor.
Text: Diana Roman